Literatură
-
Cu Mihai Eminescu, în afaceri
Andrew este la a doua generație în America, după ce părinții săi bucureșteni s-au stabilit la New York din anul 1973. Este expert în tranzacții financiare la Key Way Investments Ltd., o firmă de brokeraj în spațiul online. Povestește cum a inițiat-o pe fiica sa, Riana, în afaceri, speculând natura sa visătoare, apetența sa pentru poezie, pentru muzica clasică, pentru pictura impresionistă. Uite, Riana, pentru că ai terminat cursurile Colegiului Hamilton ca șef de promoție, îți ofer o carte pe care am cumpărat-o cu ceva vreme în urmă la o licitație, este vorba de Poesii de Mihai Eminescu, un poet român foarte apreciat în țara lui, despre care eu ți-am…
-
Lecție de literatură pe malul mării, la Neptun
… dacă într-o picătură de apă se oglindește universul, atunci în apa mării negre se oglindește însuși Dumnezeu e o supoziție, firește, toți cei care au intrat în valuri sunt rugați să depună mărturie, să scrie cu degetul pe nisip propria concluzie care să rămână definitiv așa gândeam într-o dimineață de iulie 29 anul de grație 2024 privind cum păianjeni de aer luau în posesie valurile ca păpușarii care mișcau pământul pentru satisfacția cerului de sus îngeri albaștri aplaudau, aplaudau iar din apa mării ieșea, ieșea, ieșea ea ….! … da, sunt profesoară de literatură română sunt profesoară de carieră, ca să zic așa la colegiul (nume blurat) din buzău…
-
Apa cu licorne
Am băut întuneric din palma ta și brusc m-am întunecat cu totul înăuntru umblu prin mine ca un orb, mă lovesc de propriul trup fără speranță să găsesc vreo cale de ieșire și tu mă îmboldești: taci și bea; și sunt însetat, foarte însetat, sunt lupul bătrân care-și amintește pe unde erau izvoarele la care veneau licornele să se oglindească, sângele lor dacă l-am băut nu mai știu tremurul rotitor al apei făcea totul târziu; am băut moarte de pe sânul tău amăgindu-mă că asta este dragostea, era amară și era fierbinte, mi-a ars buzele, mi-a ars inima, viața mi se scurge acum prin toți porii dar tu mă îndemni:…
-
Muntele
Motto: ”Alpinistul care a urcat Golgota nu mai este interesat de Everest” Mihail Kuzmin Pe aici ar fi trebuit să fie un munte, spuse geograful, am citit eu într-un atlas vechi, în imaginile scrijelite pe hârtie profilul său de departe pare un cocostârc cu pliscul îndreptat spre soare. Da, spuse istoricul, despre muntele acesta a vorbit și Strabon în Istoria sa: ”De după dealuri ample, curbate dar sărace în vegetație, mai mult stâncoase, apare dintr-o dată un munte ca sădit de-o mână uriașă; să-l urci e greu, să nu-l observi, nu se poate, te-ntrebi dacă nu cumva e un Olimp, în care stau zeii locului și de acolo de sus…
-
Cercul poeților dispăruți, reloaded
În anii în care producția de grâu este mare, poezia se află în regres. În anii în care producția de pește smuls din Ocean este fabuloasă, poezia se hrănește cu propriile metafore până dispare în ea însăși. E un act de cruzime, firește. Dar cui îi pasă? Statisticile sunt nemiloase, cu cât oamenii sunt mai sătui, cu atâta poezia este mai tristă. La intrarea în Mall of America din New York vizitatorii primesc poezii imprimate pe bucăți de hârtie, pe frunze uscate, pe decupaje textile, pe care le abandonează la primul coș, cu un zâmbet înțelegător: nu-i destulă noapte ca să îți vezi sufletul, conchid ei. De altfel, poeții s-au adunat…
-
HAI, REINER !
Întîi si-a refuzat numele. Se numea Reiner.Sau se numea Dimitrie?Sau poate Iacinto, un nume neobisnuitprintre locuitorii tot maiabstracti ai unei lumi care se înghesuiasa urce în cer. Sau se numeaEzra.Ezra se numea si casa în care locuia sistradasi tara si continentul …Sau nu. Se numea pur si simplu Paul.Paul e un nume pe care moarteanu-l vede prea lesne, ea vine si zice:Unde este Paul?Dimitrie zice:Nu stiu unde este Paul!Reiner zice: Paul descarca luna în curte!Carlos zice: Paul e obosit, Paul doarme cu femeia luisi femeia luitocmai viseaza si Paul merge înainte si face loc visuluisa intre în lume!Omar, care tocmai trecea…
-
Liniște, se rescrie istoria
A început să mă intereseze cît mai puțin să scriu poezii care să rămînă definitiv în casa mamei lor care e limba română un sentiment de deriziune mă încearcă lucrurile se petrec în jur fără vreun motiv aparent viața se rezumă la o sumă de improvizații doar toamna din acest an vine parcă definitiv; tu coci pîine, mirosul se cuibărește în piept, îmi povestești că a sunat din Olanda vecina plecată cu șase ani în urmă e bine, are un serviciu stabil, a învățat olandeza care multă vreme i s-a părut că nu e o limbă ci e o sumă de gesturi pentru gimnastica facială, merge mult cu bicicleta pe…
-
Crima perfectă
Mașina a oprit la colțul străzii, cu o frână destul de puternică. Din mașină au coborât cinci tipi. Primul era gras, nădușit, cu o față roșie. Avea și ochii bulbucați. Este sigur că nu despre el ar putea fi vorba. Al doilea era un tip chel, cu buzele foarte subțiri, cu o față care semăna cu o bucată de hârtie creponată, de culoare violetă, strânsă în pumni. Nici el nu putea fi luat în discuție, deși s-au mai văzut disimulări reușite de către tipi aparent inofensivi. Al treilea era foarte tânăr, se uita cu ochi speriați în jur, avea ceva de câine bătut. A scos o țigară din buzunarul de…
-
Niciun meteorit nu se întoarce în cer
Meteoritul (sau ce o fi fost?) a căzut din cer marți. Marți, miercuri și joi nu s-a întâmplat nimic, nimeni nu l-a băgat în seamă: da, un bolovan care s-a rostogolit de nuștiuunde în centrul orașului. Poate l-a adus cineva și nu am băgat noi de seamă? Dar ce noimă poate să aibă un bolovan în scuarul cu iarbă și flori din centrul orașului? Plus că era și bine înfipt în pământ. Vineri, la cinematograful din centru a rulat filmul sud american Leoparzii nu-și iau rămas bun, o comedie ușor lacrimogenă, în sală au fost doar unsprezece spectatori plătitori de bilete. Dar asta nu are nicio legătură cu bolovanul din…
-
Comunitatea virtuală
Suntem parte din comunitatea virtuală universală...



