• Cu Mihai Eminescu, în afaceri

    Andrew este la a doua generație în America, după ce părinții săi bucureșteni s-au stabilit la New York din anul 1973. Este expert în tranzacții financiare la Key Way Investments Ltd., o firmă de brokeraj în spațiul online. Povestește cum a inițiat-o pe fiica sa, Riana, în afaceri, speculând natura sa visătoare, apetența sa pentru poezie, pentru muzica clasică, pentru pictura impresionistă. Uite, Riana, pentru că ai terminat cursurile Colegiului Hamilton ca șef de promoție, îți ofer o carte pe care am cumpărat-o cu ceva vreme în urmă la o licitație, este vorba de Poesii de Mihai Eminescu, un poet român foarte apreciat în țara lui, despre care eu ți-am…

  • Lecție de literatură pe malul mării, la Neptun

    … dacă într-o picătură de apă se oglindește universul, atunci în apa mării negre se oglindește însuși Dumnezeu e o supoziție, firește, toți cei care au intrat în valuri sunt rugați să depună mărturie, să scrie cu degetul pe nisip propria concluzie care să rămână definitiv așa gândeam într-o dimineață de iulie 29 anul de grație 2024 privind cum păianjeni de aer luau în posesie valurile ca păpușarii care mișcau pământul pentru satisfacția cerului de sus îngeri albaștri aplaudau, aplaudau iar din apa mării ieșea, ieșea, ieșea ea ….! … da, sunt profesoară de literatură română sunt profesoară de carieră, ca să zic așa la colegiul (nume blurat) din buzău…

  • Cercul poeților dispăruți, reloaded

    În anii în care producția de grâu este mare, poezia se află în regres. În anii în care producția de pește smuls din Ocean este fabuloasă, poezia se hrănește cu propriile metafore până dispare în ea însăși. E un act de cruzime, firește. Dar cui îi pasă? Statisticile sunt nemiloase, cu cât oamenii sunt mai sătui, cu atâta poezia este mai tristă. La intrarea în  Mall of America din New York vizitatorii primesc poezii imprimate pe bucăți de hârtie, pe frunze uscate, pe decupaje textile, pe care le abandonează la primul coș, cu un zâmbet înțelegător: nu-i destulă noapte ca să îți vezi sufletul, conchid ei. De altfel, poeții s-au adunat…

  • HAI,  REINER !

    Întîi si-a refuzat numele. Se numea Reiner.Sau se numea Dimitrie?Sau poate Iacinto, un nume neobisnuitprintre locuitorii tot maiabstracti ai unei lumi care se înghesuiasa urce în cer. Sau se numeaEzra.Ezra se numea si casa în care locuia sistradasi tara                                si continentul …Sau nu. Se numea pur si simplu Paul.Paul e un nume pe care moarteanu-l vede prea lesne, ea vine si zice:Unde este Paul?Dimitrie zice:Nu stiu unde este Paul!Reiner zice: Paul descarca luna în curte!Carlos zice: Paul e obosit, Paul doarme cu femeia luisi femeia luitocmai viseaza si Paul merge înainte si face loc visuluisa intre în lume!Omar, care tocmai trecea…

  • Liniște, se rescrie istoria

    A început să mă intereseze cît mai puțin să scriu poezii care să rămînă definitiv în casa mamei lor care e limba română un sentiment de deriziune mă încearcă lucrurile se petrec în jur fără vreun motiv aparent viața se rezumă la o sumă de improvizații doar toamna din acest an vine parcă definitiv; tu coci pîine, mirosul se cuibărește în piept, îmi povestești că a sunat din Olanda vecina plecată cu șase ani în urmă e bine, are un serviciu stabil, a învățat olandeza care multă vreme i s-a părut că nu e o limbă ci e o sumă de gesturi pentru gimnastica facială, merge mult cu bicicleta pe…

  •  „Dacă m-a adus Dumnezeu pe lume, a făcut-o doar să pot depune mărturie cu viaţa mea despre cea mai mare tragedie pe care a trăit-o poporul român… ” – Ion Zubaşcu luat la întrebări de Adrian Alui Gheorghe

    „Toată viaţa am fost pe drumuri, am avut un destin de om care a trăit sub semnul provizoratului…” Adrian Alui Gheorghe: – Zice Creangă, la un moment dat: „Cum nu se dă scos ursul din bîrlog, ţăranul de la munte strămutat la cîmp şi pruncul dezlipit de sînul mamei sale, aşa nu mă dam eu dus din Humuleşti cînd veni vremea să plec la Socola după stăruinţa mamei”. Tu de ce ai plecat din Maramureş, unde se pare că te simţeai bine şi acasă? E Maramureşul un loc sacru sau doar memoria păcătosa îl sacralizează? Ce a mai rămas din Maramureşul copilăriei în memoria bucureşteanului transplantat de azi? Ion Zubaşcu:…